Teen Spirit
TEEN SPIRIT la TIFF.25: un program creat de Gen Z pentru Gen Z
Festivalul Internațional de Film Transilvania (12-21 iunie 2026, Cluj-Napoca) continuă să deschidă spațiu noii generații de cinefili și creatori prin programul Teen Spirit, care, pe lângă secțiunea competițională jurizată de adolescenți, va include anul acesta și o inițiativă specială: un program al festivalului conceput integral de tineri. Acesta aduce la TIFF energie, diversitate și formate alternative: proiecții, ateliere, târguri analog, sport, muzică, artă urbană și discuții despre teme relevante pentru generația tânără.
În urma unui apel lansat în rândul voluntarilor TIFF, au fost formate echipe care au propus concepte de program dedicate publicului Gen Z.
Proiectul câștigător a fost dezvoltat de un grup de 8 tineri cu vârste între 18 și 25 de ani, care vor curatoria și implementa un program special în timpul festivalului, la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, cu intrare liberă. Update-uri pentru Teen Spirit vor fi comunicate pe paginile de Instagram și TikTok @teenspirit.tiff
Weekend 1 (13, 14 iunie) - Analog Market (12:00–18:00)
Un târg dedicat culturii analogice, unde poți descoperi și achiziționa vinyl-uri, DVD-uri, Blu-ray-uri, casete VHS, echipamente audio-video și alte obiecte media curatoriate de colecționari și comercianți invitați. Un spațiu pentru pasionați, colecționari și pentru cei curioși să exploreze formatele fizice care continuă să inspire și astăzi.
Invitați: Used products, Sound ancestors (Baia Mare)
Luni, 15 iunie – One City, Many stories (15:00–17:00)
O întâlnire multiculturală, realizată în parteneriat cu Asociația Adunat, care aduce la aceeași masă tineri clujeni și membri ai comunităților internaționale care trăiesc în oraș. Prin dialog, schimb de povești și cunoaștere reciprocă, explorăm împreună ce înseamnă să construim o comunitate deschisă, bazată pe respect și întâlniri autentice.
Marți, 16 iunie – Animation day (14:00 - 16:30)
Proiecții de scurtmetraje de animație realizate de tineri, urmate de discuții cu autorii.
Miercuri, 17 iunie – The art of Staying Independent (13:00 - 17:00)
Prin proiectul documentar colaborativ "PeZONA: între libertate creativă şi compromis", vom explora parcursurile artiștilor independenți și practicile prin care aceștia își construiesc identitatea, comunitățile și sustenabilitatea financiară. Proiecția va fi urmată de un Q&A cu protagoniștii, membrii ZONA Creative Space, BAS Tattoo and Piercing, Concrete Rockers și Comunitatea 156.
Activități: proiecție de film, Q&A, expoziție, intervenție colaborativă de graffiti și breakdance cypher.
Joi, 18 iunie – Behind the Ride (14:00 - 17:00)
Doi practicanți și realizatori care documentează sporturile de acțiune, împărtășesc imagini, fotografii și povești din teren, explorând provocările filmării în condiții limită și felul în care pasiunea pentru sport le-a modelat unghiul de autor.
Invitați: Silviu Naicu, Szilard Serestely
Vineri, 19 iunie – Intimacy beyond the screen (13:00 - 17:00)
Împreună cu psihologii asociației EROS propunem participanților două ateliere. Un atelier despre lucrurile care lipsesc din obișnuitele reprezentări ale intimității în cinema: protecție, discuții despre limite, vulnerabilitate, testare, aftercare și sănătate sexuală. Iar în cel de-al doilea, pornim de la filme queer coming-of-age și deschidem o conversație despre devenire, prin exerciții de reflecție, discuții ghidate și rescrierea unei scene din film.
*pentru participanții sub 18 ani, este obligatorie prezentarea acordului parental în format fizic, printat și semnat de un părinte sau tutore legal. Formularul poate fi descărcat aici.
Sâmbătă, 20 iunie - Back to Analog (12:00 - 14:00)
O conversație despre farmecul formatelor analogice, de la tehnologie și creativitate, până la experiențele care nu pot fi replicate în digital.
Invitați: Andreea Păduraru (regizoare), Dan Nanoveanu (editor de film), Tudor Lucaciu (director de imagine), Tudor Popescu (editor de film), Mihai Câmpinenau și Mihai Dobre (muzician/Suie Paparude)
Weekend 2 (20, 21 iunie) - Analog Market (12:00–18:00)
Un nou weekend dedicat colecționarilor și pasionaților de cultură analogică, cu viniluri, filme, echipamente audio și alte descoperiri pentru iubitorii de formate fizice.
Invitați: Used products, La Vinil (str. Napoca 5), Sound ancestors (Baia Mare)
Sâmbătă, 13 iunie, a avut loc un târg dedicat culturii analogice, unde vizitatorii au descoperit și achiziționat vinyl-uri, DVD-uri, Blu-ray-uri, casete VHS, echipamente audio-video și alte obiecte media curatoriate de colecționari și comercianți invitați. Evenimentul a oferit un spațiu de întâlnire pentru pasionați, colecționari și pentru cei curioși să exploreze formatele fizice care continuă să inspire și astăzi.
Invitați: Used Products și Sound Ancestors (Baia Mare).
Pasiunea pentru analog și cultura suporturilor fizice revin în prim-plan și devin din ce în ce mai populare într-o eră tot mai digitală. Mulți dintre noi am crescut uitându-ne la desenele Disney înregistrate pe VHS-uri, ne-am văzut botezul pe CD-uri și o mulțime de filme de acțiune pe DVD-uri. Tocmai din dorința de a readuce la viață acest univers atemporal, Târgul Analog dă startul noii inițiative din cadrul festivalului, Teen Spirit, un program curatoriat de Gen Z pentru Gen Z. Desfășurat în primul weekend, între orele 12:00 și 18:00, târgul a transformat holul Muzeului de Artă, într-un spațiu de întâlnire deschis tuturor celor care vor să achiziționeze viniluri, casete audio cu muzică, filme în format VHS, DVD sau Blu- ray.
Dincolo de expoziția de camere video de colecție și de telefoanele Nokia care amintesc de cel al lui Neo din Matrix, adevărata valoare a târgului stă în poveștile oamenilor din spatele meselor. Unul dintre ei este Sorin Marchiș, un colecționar din Baia Mare, care adună de toate, de la casete de muzică, la viniluri rare. Pentru el ,,pasiunea pentru muzică a pornit de nicăieri’’, iar pentru el streaming-ul e modalitatea cea mai simplă de a asculta aproape orice. ,, Nu mă dezic de streaming total și eu ascult uneori, dar prefer banda sau vinilul.’’
La masa de lângă, sunt Dumitru și Darius Lazăr, tată și fiu. Din pură pasiune, au deschis magazinul din Baia Mare, Sound Ancestors. Standul lor pune în valoare echipamente audio vechi, VHS-uri rare, aduse direct de la OSER. Totul a pornit dintr-o joacă cu un pick-up și câteva discuri luate din târguri. Curând, i-a prins microbul „crate digging”. ,,Luam ce arăta interesant, diferit, căutând sunete noi.’’ Pentru ei, o colecție de muzică e „ca un puzzle imens în dezvoltare continuă”. Amândoi își doresc de la public, același lucru: curajul de a încerca genuri noi. „Auzim de multe ori că nu se mai face muzică bună, dar dacă ești implicat activ în căutarea ei, afli destul de repede că e plin de artiști super buni în toate genurile.”, au spus ei.
Lautaru Eduard cu Norbert Kun-Mackzi au venit din partea Used Products România. Ei au observat cum platformele de streaming au mutat accentul de la „a deține” la „a avea acces”, transformând abonamentele lunare într-un nou standard. Cu toate acestea, Eduard Lautaru și Kun-Makczi Norbert văd în magazinele lor cum nostalgia și dorința de autenticitate readuc în atenția oamenilor discurile de vinil, CD-urile de colecție sau consolele retro. „Dacă înainte aceste formate fizice erau o necesitate, astăzi ele reprezintă o experiență, o pasiune sau un obiect de colecție cu o puternică valoare emoțională”, au zis aceștia.
Vă dăm întâlnire și weekendul viitor, 20-21 iunie, între orele 12:00-18:00, cu altă diversitate de surprize care merită descoperite.
One City, Many Stories: Români și străini, la aceeași masă în curtea Muzeului de Artă
Autor: Greta Cazan
Clujul de astăzi este un spațiu extrem de viu, pestriț, în care oameni din toate colțurile lumii împart aceleași străzi, autobuze sau cafenele. Tocmai din dorința de a aduce la aceeași masă realități și perspective cât mai diferite, a luat naștere „One City, Many Stories - Diversity Day”, un eveniment organizat în cadrul programului Teen Spirit. Găzduit în curtea Muzeului de Artă pe 15 iunie, evenimentul a fost realizat în parteneriat cu platforma Adunat, care a facilitat dialogul dintre participanți.
Români și cetățeni străini s-au așezat la aceeași masă, în grupuri mixte, iar conversațiile au pornit de la teme legate de viața în Cluj, de lucrurile care ne fac fericiți și de ce am schimba în comunitățile noastre.
Dincolo de engleză sau română vorbită la mese, limbajul comun al serii a fost curiozitatea față de celălalt. Unul dintre ei este Kazi Amdadul. El este din Bangladesh, student la master și e interesat de procesul de migrație. Pentru el, cele două ore s-au simțit ca 20 de minute, iar „evenimentul ne-a ajutat să ne înțelegem și să ne respectăm ca două comunități diferite”, a spus el. Ahamed Tawfiq este prietenul lui Kazi, studiază la Facultatea de Business și locuiește în Cluj din 2023. Îi place mult România, iar pentru el orașul a devenit a doua casă. ,,Am venit aici să învăț lucruri despre români și despre oamenii din celelalte culturi, fie că sunt din Ucraina, Siria sau Sri Lanka.’’, a zis acesta.
Chathurika este studentă la licență, a venit la eveniment pentru că îi place să cunoască oameni din alte comunități de imigranți și să înțeleagă mai bine cultura noastră. ,,Am vrut să înțeleg ceea ce se întâmplă în alte culturi și a fost o oportunitate bună pentru asta.’’, a spus ea.
Întâlnirea din curtea Muzeului de Artă a reamintit tuturor că, dincolo de origini sau culturi, nevoile noastre sunt aceleași: conexiune, respect și un loc primitor. Poveștile împărtășite au construit, fie și pentru doar câteva ore, acel Cluj în care nimeni nu este un străin.
Animația de scurtmetraj și-a făcut loc în programul TIFF25
Autor: Andreea Gabrian
Marți, 16 iunie, a avut loc o proiecție de scurtmetraje de animație în cadrul programului Teen Spirit. Proiecția a reunit 18 animații realizate de tineri regizori români (elevi, studenți și proaspeți absolvenți), precum și două animații realizate de regizori cu mai mulți ani de experiență. Dedicarea unei proiecții exclusiv scurtmetrajului de animație vine ca o noutate la TIFF și s-a bucurat de un public numeros, tânăr, care a pășit curios pe poarta Muzeului de Artă, dornic de a interacționa cu lumea animației.
În urma proiecției s-a conturat o discuție vie între spectatori și trei dintre regizorii filmelor, care au fost plăcut surprinși de interesul publicului manifestat printr-o multitudine de întrebări. “Mă bucur că am văzut animațiile locale din România. E frumoasă această inițiativă de a aduce animații la TIFF și e fain că a fost atât de multă lume prezentă, lume interesată cu atât de multe întrebări” - Răres Andronic, regizorul animației “Not so public spaces”.
Ideea din spatele evenimentului provine atât dintr-o pasiune personală față de filmul desenat, cât și din aspectele observate în preferințele conținutului audiovizual consumat de prieteni și de Gen Z. Mulți dintre noi ne uitam la seriale animate japoneze, „anime”. Unii, poate, ne-am pierdut răbdarea să urmărim un film de câteva ore și preferam ceva mai scurt, iar din când în când ne mai uitam la un desen animat. Cert este că filmul animat se bucură de o popularitate destul de mare, însă preponderent prin intermediul platformelor de streaming și mai puțin pe ecranele din cinematografe.
Tomas Matei, regizorul animației “Laika” și membru al Incubatorului de Animație, prezent la discuție, ne-a spus că de-a lungul anilor a simțit lipsa oportunităților prin care să se expună filmului de animație, fiind limitat la propriul calculator și la animațiile din străinătate. “Faptul că pot să văd animații la mine în țară este un lucru super jmecher și la fel și acest eveniment, pentru că am avut oportunitatea să mă întâlnesc cu mulți oameni super faini care împart aceeași pasiune cu mine.” Discuția între public și regizori ne-a oferit o radiografie destul de complexă a ceea ce înseamnă să intri în lumea filmului, să creezi animații și toate dificultățile, dar și bucuriile cu care vine la pachet această activitate. Am aflat că pentru cineva la început de drum, animația de scurtmetraj este printre cele mai accesibile formate de film. Nu necesită actori, recuzită sau un buget de care cei la început de drum adesea nu dispun. Însă necesită mult timp, dedicare și angajamentul de a sta zile și nopți desenând, editând lumile care, sfioase, prind contur. Și toate acestea de unul singur, tânărul artist cu o foaie, un creion și un calculator.
Cecilia Felmeri, regizoarea documentarului animat „Matei, Matei” și cadru didactic al Facultății de Teatru și Film UBB, ne-a confirmat că animația taie multe costuri de producție și, spre deosebire de filmul live-action, nu limitează realitatea printr-o portretizare sterilă. Mereu se pot adăuga elemente noi, un detaliu în construcția personajelor, un stil aparte de desen care să completeze mesajul și să contribuie la poveste.
Pe scurt, versatilitatea animației ca mediu de exprimare îi permite să transmită povești cu substraturi greu de realizat altfel.
Text de: Andreea Gabrian (echipa Teen Spirit)
Miercuri, 17 iunie, în cadrul programului Teen Spirit am avut o serie de activități care să aducă în fața lumii, în special a tinerilor, arta urbană și ce înseamnă să fii artist independent. În acest scop, ne-am bucurat să-i avem alături de noi pe membrii asociației ZONA și ai Comunității 156 cu care am purtat o discuție “la cald” despre proiectele faine pe care le au în derulare. Proiectele includ mai multe comunități, printre vrem să îi amintim pe cei de la “niște grafferi anonimi”, Concrete Rockers, BAS tattoo si Trick It Up.
Bianca, de la ZONA, face parte din echipa de producție a documentarului creativ “PeZONA: between creative freedom and compromise” și ne-a spus că în cadrul acestui documentar au intervievat mai multe comunități din scena underground: grafferi, tatuatori și breakeri. “Documentăm ce înseamnă libertatea de exprimare între compromis și comunitate. O parte dintre ei, în special grafferii, se adună acum în curtea interioară a muzeului pentru a realiza o lucrare despre comunitate și, practic, despre ceea ce documentăm și noi: această libertate de exprimare și de a fi împreună cu oamenii”. Proiecția a avut loc în interiorul muzeului de artă, într-un spațiu artistic care a complementat mesajul documentarului, un spațiu în care a fost amenajată o expoziție de artă: grafică, pictură, linocravură și fotografie. “Întreaga intervenție artistică pe care o facem, împreună cu documentarul pe care îl vom difuza, exprimă tocmai acest lucru: că suntem super mulți oameni care avem ceva de exprimat și o facem prin diferite medii care pot sau nu să fie numite underground”, ne-a mai spus Bianca.
Cum spuneam, în curtea muzeului s-au instalat câteva panouri pentru graffiti. L-am avut alături de noi pe Georgian Sergiu Mazerschi, profesor la Liceul de Arte „Romulus Ladea” din Cluj-Napoca, fondator și președinte al Comunității 156, împreună cu elevi care fac parte din echipă. Fiecare elev a făcut un desen care să reprezinte un element direct legat de documentarul celor de la ZONA. “Mi se pare că e super tare și sunt foarte încântat că au venit atâția elevi și că se simți bine desenând. Mă bucur că suntem prezenți la un festival cu renume și vin oameni care să-i vadă pe acești copii desenând. Până la urmă, acesta este rolul asociației noastre: să-i scoatem pe elevi din băncile școlilor și să trăiască viața puțin altfel. Elevă și parte a comunității 156, Natalia Bob, ne-a transmis că „îmi place să fac grafiții pentru că mă lasă să mă exprim pe un suport atât de larg, nu mă mai rezum la o coală de hârtie. Mă bucur că TIFF-ul include și alte activități artistice înafara lumii filmului”.
Ruxandra Brăfălean, fondatoarea Asociației Zona, ne-a spus că acest documentar pe care urmează să-l proiecteze este cel mai nou proiect al lor, pe care vor să-l continue probabil mulți ani de acum înainte. Este un proiect documentar colaborativ, mai degrabă o arhivă despre artiști independenți. Aceasta urmează să fie disponibilă pe o platformă online pentru a ajuta artiștii din diferite domenii care funcționează independent.
Cumva, proiectul se leagă de ideea că există libertate creativă la orice nivel de producție, chiar și atunci când arta devine comercială. Scopul proiectului ZONA este de a profesionaliza sectorul independent de artă din România. „Am început cu acest episod pilot în Cluj, dar vrem să continuăm proiectul la București și în alte orașe, ca mai apoi să ajungem la cât mai mulți artiști din diferite zone ale artei, din muzică, arte plastice, din teatru, performance și așa mai departe. Dar pentru primul episod am documentat trei comunități: una de graferi, una de braieri și una de tatuatori.”
Proiectul a ajuns la TIFF printr-o finanțare din partea Fondului Cultura Face Bine. Unul dintre scopurile difuzării episodului pilot la TIFF este de a strânge feedback din partea publicului și al artiștilor documentați: ce și-ar dori să vadă mai mult în film, care întrebări li se par mai relevante și ar merita explorate mai profund, ce artiști sau comunități ar trebui incluși. Întregul proces este unul colaborativ. „E o atmosferă calmă, plăcută. Ne bucurăm să ne întâlnim aici cu prieteni vechi și noi și ne dăm seama ce mică este lumea underground. Ceea ce aveam nevoie, de fapt, era un context în care să ne regăsim unii pe alții” - Cosmin Sandu, din echipa ZONA (pe partea de producție).
Continuând discuția, am realizat că fiecare vede semnificații diferite ale termenului “underground”. În perspectiva Ruxandrei, “fie că e vorba despre un stil sau un state of mind, noi încercăm să înțelegem mai bine cum văd oamenii din comunitățile pe care le documentăm termenul acesta. Însă nu este un cuvânt principal pe care neapărat să îl folosim pentru a defini proiectul sau scena artistică”.
Text de Greta Cazan (Echipa Teen Spirit)
Filmele despre sporturi extreme nu se nasc pe platourile de filmare, iar interiorul Muzeului de Artă a fost martorul acestei realități. A cincea zi a programului Teen Spirit, a adunat comunitatea iubitorilor de adrenalină timp de câteva ore, în cadrul panelului Behind the Ride. Invitații au fost Silviu Naicu și Szilard Serestely, doi practicanți și realizatori de film care își dedică activitatea documentării sporturilor extreme.
Tinerii au putut vedea ce înseamnă să filmezi în condiții extreme și cum se lucrează direct cu sportivii din comunitățile de skateri, rideri sau snowboarderi. Discuția s-a transformat într-un dialog despre cum pasiunea pentru sport îți modelează perspectiva din spatele obiectivului și despre cât de diferit este acest proces față de o filmare obișnuită. Cei doi au explicat că vor să treacă de la clipurile rapide de pe rețelele de socializare la povești cu substanță: „Încercăm să mergem mai departe și să documentăm teme mai profunde. Suntem împotriva acestor fast-cut-uri de 30 de secunde. Credem că există încă un public care are timp să stea și să vadă un personaj autentic.”, au spus aceștia.
Evenimentul a oferit o discuție asupra a ceea ce implică munca din spatele camerei, dincolo de produsul final montat și editat. Spre deosebire de echipele mari de filmare, unde sarcinile sunt împărțite clar, cei doi gestionează singuri întregul proces creativ și tehnic, ceea ce presupune un nivel mult mai ridicat de implicare și dedicare personală în fiecare cadru tras. Vlad este licean, pasionat de skateboarding. ,,Urmăresc ce face Redbull pentru a promova skateboardingul și mă așteptam ca realizarea genului ăstuia de filmare să coste mulți bani și costurile din spate să fie foarte mari. Faptul că ei doi fac absolut totul singuri mi se pare incredibil. Să pui atâta suflet, să înduri frigul și ploaia și zăpada, doar ca să scoți la lumină povestea unor oameni pasionați, mi se pare wow.’’, a spus acesta.
Pe lângă discuțiile din cadrul panelului, evenimentul găzduiește și o expoziție de fotografie axată pe sporturile extreme pe care aceștia le documentează, de la skateboarding și rideri, până la snowboarding. Lucrările realizate de Silviu Naicu și Szilard Serestely pot fi vizitate la Muzeul de Artă până duminică, 21 iunie, la ora 18:00.
Așteptări versus realitate: concluziile atelierelor EROS
Autor: Ștefan Giurgiu
Vineri, Muzeul de Artă a devenit cadrul ideal pentru o conversație sinceră despre vulnerabilitate. Publicul a rezonat cu cele două ateliere organizate împreună cu asociația EROS, confirmând nevoia unui spațiu sigur pentru discuții fără tabuuri.
Primul atelier, „Becoming & Your Own Story”, a explorat curajul de a rămâne autentic. Deși s-a concentrat pe reprezentarea identității queer, participanții au simțit că mesajul său este universal. Este vorba despre procesul firesc al maturizării, iar secvențele proiectate au demonstrat cum cinematografia ne poate educa emoțional.
A doua sesiune, „What We Don't See on Screen”, a demontat estetica marilor producții care creează așteptări nerealiste. Atât specialiștii, cât și spectatorii au evidențiat o idee comună: intimitatea are și momente stângace, iar normalizarea discuțiilor despre consimțământ, grijă și limite este esențială. Un exemplu apreciat din programul TIFF de anul acesta a fost filmul „Truly Naked”, menționat chiar de public pentru modul sincer în care prezintă aceste prime experiențe.
Discuțiile au arătat că tinerii prezenți au rezonat cel mai mult cu filmele care prezintă relațiile umane exact așa cum sunt ele, cu toată vulnerabilitatea lor, dincolo de filtre și de așteptări false.
